Otet de Cidru Bio - 750 ml

100 % Biologic

Acest otet dulce, nu contine niciun indulcitor, este 100 % din fruct, are gust puternic si se foloseste pentru salate, pentru deglasaj si pentru patiserie.

Se utilizeaza in salate, sosuri de carne la cuptor si pentru sporirea bulionului de peste.

De asemenea este bun in curele de slabit.

Otet de Cidru Biologic 100%

Otet din cidru sau mere este un produs folosit atat in bucatarie, cat si pentru diferite tratamente de infrumusetare si sanatate.

Beneficiile aduse sanatatii de otetul de mere sunt cunoscute de mii de ani  Hippocrate il folosea ca un tonic pentru vindecare.

Otetul de mere este folosit  in  dieta de slabit pentru ca ajuta la controlul apetitului si arde grasimile.

In plus, consumul unui amestec tonic  din otet de mere si apa de trei ori pe zi ajuta functiile hepatice contribuind eficient  la eliminarea toxinelor din organism.

Acest otet din cidru de mere contine substante nutritive benefice, enzime, fibre si acizi care ajuta la o digestie buna.

Pentru imbunatatirea digestiei, se poate bea un amestec din doua lingurite de otet cu 0,250 litri de apa la fiecare masa. Aceeasi solutie tonica de apa si otet de mere poate fi folosita pentru un par mai sanatos si lucios si pentru a imbunatati sanatatea scalpului.

Otetul de cidru ajuta la mentinerea sanatatatii si stimuleaza sistemul imunitar.

Despre Otet

Virtuţile de necontestat ale oţetului şi influenţele sale benefice asupra sănătăţii sunt confirmate de observaţiile făcute asupra locuitorilor din Vermont, SUA, mari consumatori de oţet de mere sau de cidru. „Este un produs local, care se consumă ca atare sau în cele mai interesante combinaţii, gen cocktailuri, băuturi răcoritoare. Are un grad de tărie mic şi este important pentru sărurile minerale pe care le conţine“, ne-a explicat prof. Beceanu.

Un oţet veritabil de cidru este învechit în butoaie de stejar vreme de 10-12 luni, la o temperatură controlată şi nu este pasteurizat.
Oţetul de cidru previne infecţiile urinare, artrita, are rol de detoxifiant al organismului, combate hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială, varicele. În gastronomie, este un excelent mijloc de asezonare, poate fi utilizat la marinarea cărnii, pentru frăgezire, iar câteva picături puse la în oala în care preparaţi fasole sau linte ajută la o mai bună digestie a acestor feluri de mâncare.

Sosuri pe bază de oţet

Un lucru mai puţin cunoscut este acela că majoritatea sosurilor comercializate pe piaţă sunt preparate cu adaos de oţet.

Un exemplu este celebrul vinegrette franţuzesc, disponibil într-o gamă de circa 30 de sortimente, care variază de la o zonă la alta. De asemenea, ketchup-ul american se face cu oţet, ca şi sosul englezesc Worchester.

Există, totodată, şi foarte multe preparate din peşte marinat în oţet, extrem de populare în Europa de Nord: hering, scrumbii. La fel şi vestitul sushi japonez, implică un sos pe bază de oţet, care se oferă atunci când se consumă. „Există şi un fel de compoturi-murături în oţet, la care se adaugă sute de grame de zahăr. Acestea au un sos de oţet dulce. De tipul acesta, există cireşe, caise, dar şi legume de tot felul, lucru care în România se întâlneşte mai rar“, a precizat specialistul de la USAMV.

Standarde

În legătură cu produsul final, oţetul, standardele europene sunt extrem de stricte. Aşa că, cine doreşte să scoată bani cinstiţi dintr-o asemenea afacere trebuie neapărat să folosească vinul în procesul de fermentaţie. Oţetul trebuie să aibă tăria minimă de 6% şi anumite constante privind limpiditatea şi culoarea. Nu se admite adăugarea în oţetul alimentar a substanţelor conservante, a substanţelor aromatizante artificiale sau de sinteză chimică, a substanţelor îndulcitoare sintetice sau a edulcoranţilor de sinteză chimică, cum sunt zaharina sau ciclamatul.

Oţetul îşi dovedeşte şi astăzi virtuţile în ceea ce priveşte sănătatea, singura contraindicaţie de utilizare având-o persoanele care suferă de afecţiuni ale stomacului.

Oţeturi de calitate vs. „falsuri“

Istoria oţetului merge până în cele mai vechi timpuri, si la fel de interesanta si lungă este şi povestea falsificării otetului.

Cele mai frecvente falsificări au constat în adăugarea de acizi minerali, în oţeturi obţinute prin distilarea lemnului sau aşa-numita „esenţă de oţet“.

Din nefericire, un cumpărător obişnuit nu va reuşi niciodată să facă diferenţa între un produs natural şi unul contrafăcut, în acest sens fiind necesare analize minuţioase de laborator. Există însă şi o soluţie pentru o alegere corectă, preţul fiind cel care ne poate orienta spre un oţet de calitate, la fel ca şi în cazul altor produse.

Poveste despre otet

Cu mii de ani s-a realizat o minunata descoperire, si anume: sucul din struguri, care lasat mai multa vreme intr-un recipient, s-a transformat in minunatul vin. Apoi a urmat o alta uimitoare descoperire: vinul care a fost uitat intr-un pahar s-a transformat intr-o bautura acra. Aceasta a fost denumita “vin acru”, otet, iar ulterior i s-au descoporit si calitatile, care au facut din ea un ingredient de neinlocuit in orice bucatarie.